Căutam de ceva vreme o carte cu date interesante despre plante, dar o căutam printre titluri și autori străini, când cea mai interesantă era chiar sub nasul meu, scrisă de un român. Am adunat o grămadă de cărți scrise de autori străini și, deși erau și unele informații interesante acolo, majoritatea aveau, în mare, cam aceleași chestii. Multe îmi erau deja cunoscute pentru că fuseseră folosite în drame polițiste sau în cărți ca „Dicționar de droguri, toxicomanii și dependențe”.
„Botanica distractivă” chiar e distractivă. Sunt multe întâmplări amuzante și informații interesante povestite în ea, de pildă:
1. Marele Aristotel, ale cărui concepții erau ridicate la rangul de dogme în epoca feudală, credea că „rățuștele de mare” (un neam de răcușori) iau naștere din ghindele căzute din stejarii ce cresc pe țărmurile mării și că gâștele și rațele noastre domestice provin din rațele de mare care au părăsit apa. Pe baza asta, în evul mediu, călugării șireți foloseau această poveste ca să obțină dreptul de a mânca gâște și rațe în zilele de post, judecând „logic” că de vreme ce ele au provenit din „rațele de mare”, iar acestea s-au format din ghinda stejarului, înseamnă că rațele și gâștele sunt de proveniență vegetală... Astfel, în evul mediu au apărut ca prin minune copaci miraculoși care dau naștere la miei, la felurite sălbăticiuni sau soiuri de păsări. În cărțile unor teologi naturaliști sau naturaliști laici ca Van Helmont, Aldrovandi, Michael Scott, Vincent de Beauvais, Basiliscus și alții care reiau opera lui Aristotel, îmbogățind-o cu poveștile antice cuprinse în Physiologus și cu propriile lor observații, se vorbește cu seriozitate despre asemenea geneze uluitoare, se întocmesc planșe amănunțite reprezentând diferitele faze ale procesului nașterii unor animale din plante și se dau chiar și rețete pentru obținerea lor.
2. Există furnici care cultivă ciuperci. Furnica braziliană Sauba, numită de localnici și furnica cu umbrelă, decupează frunzele arborelui de cafea, tocându-le în furnicar și transformandu-le într-un compost prin amestecarea lor cu pământ gras. Pe acest strat ale aștern fragmentele din miceliile unei macromycete din neamul ciupercii de bălegar, asigurându-și astfel o hrană proaspătă permanentă. Alte furnici tropicale (Atta histrix) gunoiesc unele galerii din furnicar cu propriile excremente și cultivă un soi de ascomycetă exotică al cărei aparat reproducător înțepat de insecte secretă un suc dulce. Femelele ce părăsesc colonia în timpul reproducerii, transportă cu ele într-o pungă specială a cavității bucale frânturi de miceliu, pe care în noul furnicar chiar matca le plantează pentru prima dată.
3. Există copaci care au seva în flux sau reflux, în funcție de fazele lunii. Vallaba (un neam de acaju din Guyana) e un copac „lunatic”, deosebit de sensibil la diversele faze prin care trece luna. Seva acestui copac suferă un fel de maree care o înalță periodic spre satelitul nostru natural. Tăietorii de lemne din părțile locului cunosc din practică efectele acestui fenomen. Dacă arborele e tăiat cu câteva nopți înainte de a fi lună nouă, lemnul său roșiatic este excelent pentru construcții, abia putând fi cioplit din cauza tăriei sale. În această perioadă seva se găsește în reflux. Circulația ei foarte lentă prin țesuturile trunchiului și ramurilor favorizează deshidratarea celulelor, care duce la întărirea lemnului. Dacă însă copacul e doborât în timpul lunii pline, când se exercită din plin atracția magnetică a astrului, iar seva urcă cu putere în țesuturi, asemenea fluxului, lemnul devine moale și poate fi ușor îmbucătățit, pierzându-și calitățile obișnuite din cauza marii cantități de apă.
4. Fără busolă, am fi tentați să găsim nordul orientându-ne după mușchiul care se fixează la partea nordică a trunchiurilor copacilor... dar nu e întotdeauna un semn tocmai sigur, pentru că sunt mușchi care cresc în direcția nord-est, nord-vest și sud-vest.
5. Orologiile florale erau principalul punct de atracție al grădinilor botanice cu două-trei secole în urmă.
Acestea sunt doar câteva dintre informațiile interesante din carte. Cartea abundă în ele, de la plante carnivore la alge luminoase, copaci care aleargă după aur, ciuperci fosforescente și multe, multe altele.
