Am fost cucerită de Rose Vanilla, așa că am zis că n-ar fi rău să am toată colecția „Rose de France”. Cred că mi-am făcut un obicei din a colecționa trandafiri, pentru că, nu știu cum se face, toate sticluțele care îmi atrag atenția au trandafiri.
Rose Oud - În notele de vârf are bergamotă, caramel, davana, în notele de mijloc trandafir, frezie, lăcrămioare, iar la bază oud, ambergris, piele. Pentru mine, ăsta e un parfum ciudățel, dar interesant, cred că singurul care chiar mi se pare oriental. Nu mi-a plăcut de la început, chiar și acum am sentimente mixte în legătură cu el; uneori îmi place, alteori mi se pare prea greoi... la aceeași purtare, și, recunosc, nu îl port prea des, pentru că nu am starea necesară cel mai adesea. E simplu și complex în aceeași măsură. În primele cinci minute de la pulverizare simt un ușor acord de bergamotă, dar acesta dispare foarte repede și rămâne un trandafir foarte delicat, iar oudul și davana intră în forță. Treptat, pe fundal se simte și caramelul (foarte fin, abia perceptibil, dar e acolo) și un proaspăt condimentat, cred că de la lăcrămioare și frezie. Dar oudul și davana sunt foarte puternice aici, mă duc cu gândul la o plimbare prin natură, într-o zi caldă, când pământul e încă reavăn de la o noapte ploioasă și te plimbă pe lângă câmpuri unde mirosul de ierburi luxuriante e foarte pregnant, ocazional, mai prinzi și o boare florală care vine și pleacă. Pentru mine, ăsta e un parfum misterios, cald, elegant, senzual... dar nu îl pot purta tot timpul, pentru că ar trebui să am starea necesară pentru el. Mi se pare foarte matur, notele pământoase te aduc la propriu cu picioarele pe pământ. Cred că e cel mai potrivit pentru persoanele peste 35 de ani, primăvara și toamna (cumva, nu mi se pare potrivit pentru iarnă, deși e cald, foarte puternic și persistent, poate pentru că e un parfum care îmi inspiră renașterea naturii).
Totuși, cu cât stă mai mult, cu atât îmi aduce aminte de Love don't be shy de la Kilian (mai ales dacă fac mai mult de 4-5 pulverizări sau în dry down, apare mirosul acela pudrat de bezele pufoase și caprifoi, deși după note nu prea l-ai duce în direcția aia; acum trandafirul și oud-ul se simt puternic la început, apoi se potolesc, de asemenea, nu mai resimt notele acelea de prima oară când l-am cumpărat). E plăcut și mult mai purtabil acum. Oud-ul nu era deloc deranjant de la bun început.
Rose Honey - Note de vârf: mandarină, cuișoare, prună; Note de mijloc: labdanum, ceai mate, tutun;
Note de bază: vanilie, miere, boabe de tonka
Nici cu ăsta nu m-am împăcat de prima dată. Când l-am încercat prima oară, era ca și cum toate notele din el se luptau pentru supremație și n-am putut mirosi nimic concret în el, dar mi-a dat o durere de cap și mi-a amuțit nasul. L-am încercat din nou după câteva zile și de data asta a fost mai bine, puteam detecta cuișoarele și tutunul. Iubesc aroma cuișoarelor, dar nu am fost încântată. Nu sunt o fană a notei de tutun, iar asta era atât de puternică, încât domina totul. L-am lăsat în pace vreo două luni și acum observ schimbarea. A devenit noua mea obsesie. Mandarinele și prunele nu le simt, doar când pulverizez se simte un miros proaspăt de citrice zemoase, care durează câteva secunde, apoi dispare complet. Ce se simte apoi pe tot parcursul zilei e mierea (o miere polifloră aș zice), labdanumul, o notă fină, amăruie (care nu e deloc deranjantă, ci oferă profunzime parfumului), cred că de la ceai, cuișoarele sunt permanent acolo, tutunul - care e temperat acum, și un miros foarte plăcut de fân uscat. Nu simt vanilia sau boabele de tonka, dar poate e nevoie să-l mai las la maturat. Totuși, îmi place mult cum e acum, mi se pare perfect. E un miros proapăt, ușor condimentat, dulce (dar nu dulcele ăla clasic, ci unul rafinat, elegant, care nu e copleșitor), elegant. Îl port cu orice ocazie, uneori chiar și când stau acasă, pentru că nu am nevoie de o anumită ocazie ca să mă bucur de ceva ce-mi place. Momentan, e preferatul meu... după Rose Vanilla.
Note de mijloc: trandafir, drywood
Note de bază: vanilie, mosc
Sunt absolut îndrăgostită de acest parfum. Pe cât e de simplu, pe atât e de frumos. Se deschide cu note citrice proaspete, lămâie răcoroasă, ca o limonadă, apoi apar niște trandafiri vanilați, dar nota de lămâie se simte constant. Notele lemnoase sunt și ele acolo, dar sunt așa subtile, încât nu „fură” scena trandafirilor și lămâii. E un dulce ușor pudrat, foarte aromat, cu o notă amăruie (ca atunci când freci petalele de trandafir de dulceață cu lămâie). Eu îl găsesc foarte asemănător cu mirosul de dulceață de trandafiri, după care sunt înnebunită. E un parfum care nu se schimbă pe parcursul zilei, tocmai de aceea îmi place atât de mult. E foarte persistent, iar proiecția e moderată, de aceea e parfumul meu de confort pe care îl folosesc cel mai des. Nota aceea amăruie poate părea destul de puternică, dar după câteva secunde de la pulverizare dispare. Evident, e foarte similar cu Roses Vanille de la Mancera.
Din toată colecția Rose de France de la Maison Asrar, singurul care îmi lipsește e Rose Musk, dar probabil o să îl iau și pe acela. Acestea le-am luat de pe orioudh.ro
